Ce fel de creştere economică avem: creşterea consumului din importuri şi scăderea investiţiilor

Ce fel de creştere economică avem: creşterea consumului din importuri şi scăderea investiţiilor

Un nou indicator vine să ridice semne de întrebare serioase asupra sănătăţii creşterii economice. Este vorba despre schimbarea drastică a evoluţiei contului curent al balanţei de plăţi. În primul trimestru al acestui an, deficitul contului curent a ajuns la aproximativ un miliard şi jumătate de euro, după ce în aceeaşi perioadă a anului trecut înregistra un excedent de aproape jumătate de miliard de euro.

Cifrele nu pot fi ignorate şi ele arată limitele modelului de creştere al economiei româneşti. Trebuie mai întâi să spunem că balanţa de plăţi arată fluxul intrărilor şi ieşirilor de bani dintr-o economie cu parteneri externi. Balanţa prezintă valoarea totală a tranzacţiilor derulate de populaţie, companii şi administraţia publică dintr-o ţară cu entităţi similare din alte economii.

Balanţa de plăţi este structurată pe trei categorii mari: balanţa comerţului exterior de bunuri şi servicii, investiţiile şi transferurile de bani. În esenţă, deficitul substanţial apărut anul acesta în comparaţie cu excedentul de anul trecut, provine din două surse: creşterea substanţială a importurilor şi scăderea investiţiilor. Acum se văd clar zonele vulnerabile ale economiei. Lanţul evoluţiei se prezintă în felul următor. Creşterea salariilor, cu precădere în sectorul public, însoţită de reducerea unor taxe şi impozite a dus la creşterea consumului. În plus, creditarea, în special la împrumuturile pentru nevoi personale şi cele pentru locuinţe, a avut o creştere semnificativă. Toate aceste facilităţi au dus la creşterea consumului. De altfel, datele de consum ale populaţiei reflectate de comerţul cu amănuntul arată o creştere cu 20%, faţă de primul trimestru al anului trecut. Este un nivel mare.

Mai rău este că alimentarea creşterii de consum a fost alimentată într-o bună măsură cu produse venite din import. Aceasta este explicaţia pentru care deficitul balanţei de plăţi a crescut atât de mult la capitolul bunuri, respectiv cu aproximativ 600 milioane euro. În spatele acestei cifre există o realitate delicată a economiei. Ca şi în perioada de boom din anii 2006-2008, creşterea consumului este susţinută de importuri, pentru că economia românească nu are structura şi posibilităţile de a acoperi nevoile de consum. În special, în perioadele în care consumul creşte şi se diversifică.

Din păcate, acum constatăm din nou că structura economiei româneşti nu s-a schimbat radical după anii de criză. Desigur, nicio economie nu poate fi autarhică, adică să fie suficientă prin ea însăşi. Dar, există în continuare ramuri întregi care lipsesc total sau parţial din economia românească, fapt care o face să fie dependentă de importuri. Şi nu este vorba doar despre bunuri de consum sau de folosinţă îndelungată, ci şi de tehnologie. Dependenţa de importuri poate fi redusă prin investiţii. Acesta este al doilea punct sensibil al contului curent al balanţei de plăti. Datele pe primul trimestru arată o scădere a investiţiilor directe sau de portofoliu. Deficitul din primul trimestru la acest capitol a ajuns la un miliard şi două sute de milioane de euro.

Aşadar, suntem în faţa unui cocktail ce poate deveni exploziv pentru economia românească: cresc importurile şi scad investiţiile. La fel arătau şi primele semne ale intrării în criză. Acum, nu putem vorbi de o criză, cu atât mai mult cu cât, creşterea economică a ajuns până la 4,3%, dar semnele unei creşteri nesănătoase sunt evidente.

Datele balanţei de plăţi indică, de asemenea, fără echivoc o presiune asupa monedei naţionale în raport cu euro. De altfel, recent au existat câteva reprize de creştere a monedei europene. În concluzie, economia reală creşte, dar bazându-se pe un model care nu duce şi la dezvoltarea societăţii româneşti.

loading...

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.