LEGE ŞOC în ROMÂNIA! E obligatoriu să pui asta în sicriu

LEGE ŞOC în ROMÂNIA! E obligatoriu să pui asta în sicriu

Noua lege a morţilor: eprubetă în sicriu, braţară pentru decedat, şcoală pentru “ciocli”

Un proiect de act normativ lansat ieri în dezbatere publică schimbă criteriile de formare în meseria de autopsier. Cei care vor să practice meseria de autopsier vor urma un program de formare profesională, mai complex decât cel din prezent, finalizat cu diplomă. Autopsierii formaţi până acum au la dispoziţie trei ani de la data intrării în vigoare a acestui act normativ să-şi completeze formarea profesională, în acord cu normele prevăzute în actul normativ. În caz contrar, li se restrâng semnificativ atribuţiile în domeniu. O mostră de minimum 10 mililitri din produsul biocid folosit la îmbălsămare va fi depusă în sicriu alături de decedat, iar o brăţară cu datele de identificare ale firmei de pompe funebre care a acordat îngrijirile mortuare se aplică pe mâna dreaptă a decedatului pentru identificarea prestatorului de servicii funerare în cazul unor plângeri ulterioare.

Autopsie

Ministerul Sănătăţii a lansat ieri, 19 mai, în dezbatere publică un proiect de Hotărâre pentru aprobarea Normelor tehnice şi sanitare ale serviciilor funerare, înhumării, transportului şi deshumării cadavrelor umane, cimitirelor, crematoriilor umane, precum şi a criteriilor profesionale pe care trebuie să le îndeplinească prestatorii de servicii funerare.

Abia acum, la aproape doi ani de la intrarea în vigoare a legii care reglementează cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, Ministerul de resort a definitivat normele de aplicare a legii. Vă amintim că Legea nr. 102 din 8 iulie 2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 520, pe 11 iulie 2014.

Proiectul de act normativ prevede organizarea unui program complex şi unitar de formare profesională în ocupaţia de autopsier – tanatopractor, program care finalizat cu diplomă în această meserie.

Prin certificarea programului de formare profesională în meseria de autopsier, România se aliniează la standardele de performanţă în domeniul serviciilor funerare, practicate în statele europene.

Concret, autopsierul va dobândi cunoştinţe teoretice şi practice care îi vor permite abordarea oricărui caz de deces: atât pe cele simple, care necesită doar îmbălsămare, cât şi cele complexe care solicită refacerea corpului şi estetică mortuară, iar diploma obţinută îi va permite practica autopsiei şi tanatopraxiei în unităţi sanitare şi medico-legale de stat, dar şi în sistemul privat, stabileşte proiectul de HG.

Formarea profesională în ocupaţia de autopsier – tanatopractor presupune absolvirea liceului cu sau fără bacalaureat, se arată în proiectul de act normativ.

Deşi în clasificarea ocupaţiilor din România există două ocupaţii care conferă competenţa realizării îmbălsămărilor, respectiv cea de autopsier şi cea de îmbălsămător, formarea pentru ocupaţia de îmbălsămător nu a fost reglementată şi nici nu a fost pusă în practică. Astfel că, acum nu există un standard ocupaţional şi un program de formare pentru ocupaţia de îmbălsămător, spun autorii proiectului de HG.

Ce reguli mai aduce proiectul de HG pentru autopsieri

Formarea profesională în meseria de autopsier – tanatopractor va cuprinde atât module teoretice, cât şi module practice, şi va fi asigurată de formatori acreditaţi în sistemul sanitar, care au încheiat parteneriate cu Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDS). Curriculele de pregătire şi modul de organizare a programelor de formare în această meserie, dar şi de examinare vor fi aprobate prin Ordin comun al ministrului sănătăţii și ministrului afacerilor interne, stabileşte proiectul de HG.

În prezent, programul de formare pentru ocupaţia de autopsier cuprinde un curs de calificare care se desfăşoară la Institutele de Medicină Legală, şi care nu include cunoştinţe teoretice în domeniu.

Autopsierii formaţi până în prezent vor completa pregătirea pe care o au în termen de trei ani de la data intrării în vigoare a acestor norme, astel încât să aibă un nivel de competenţă similar cu cel al autopsierilor – tanatopractorilor, formaţi conform Normelor stabilite în acest proiect de HG.

La expirarea termenului de trei ani de la intrarea în vigoare a acestor norme, autopsierii care nu îndeplinesc această obligaţie nu vor putea realiza îngrijiri motuare complexe de tipul reconstrucţiei şi esteticii mortuare, şi nu vor putea semna certificatele de îmbălsămare.

Autopsierii-tanatopractorii vor fi angajaţi cu normă întreagă, mai arată proiectul de HG. Măsura vizează prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi subdeclarate, atrag atenţia autorii proiectului de HG.
În prezent, autopsierii care lucrează în serviciile de anatomie patologică, sau în cele de medicină legală au un program de lucru de şase ore, astfel încât, unii dintre ei prestează activităţi de îmbălsămare şi în afara orelor de program, pentru care nu plătesc taxe la stat.

Ce alte schimbări mai aduce proiectul de HG

  • Cimitirele şi crematoriile umane vor fi autorizate de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, întrucât sunt obiective cu potenţial impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi mediului.
  • Înfiinţarea cimitirului se realizează conform certificatului de urbanism, cu respectarea distanţei minime de 100 metri faţă de zonele protejate, pentru a nu crea disconfort rezidenţilor din zonele respective.

Pentru cimitirele înfiinţate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 102/2014, se respectă distanţa minimă de 50 de metri faţă de zonele protejate.

În categoria zone protejate intră: zonele de locuit, zonele balneoclimaterice, zonele de odihna si recreere, institutiile social-culturale, unitatile sanitare si unitatile de invatamant

  • O mostră de minimum 10 mililitri din produsul biocid folosit la îmbălsămare/tanatopraxie va fi depusă în sicriu alături de decedat pentru a facilita examenul toxicologic la o eventuală deshumare, sau pentru cazul în care se raportează poluări ale solului sau ale surselor de apă.

De ce se impun aceste schimbări

Pentru realizarea îmbălsămărilor se folosesc substanţe biocide care în timp ajung în sol şi în pânza freatică, cu o toxicitate importantă pentru factorii de mediu şi potenţial risc asupra sănătăţii. În plus, prin efectuarea procedurii de îmbălsămare se realizează o conservare a cadavrelor, în acest fel fiind nevoie, în timp, de spaţii tot mai mari alocate cimitirelor.

Îmbălsămarea unui procent mare dintre decedaţi implică folosirea a mii de tone de soluţii conservatoare biocide (fenoli, methanol, etc.) care se vor scurge în pământ şi în pânza freatică. La 200.000 decese pe an, 1000 tone de substanţe biocide ajung anual în pânza freatică, având în vedere că, de obicei, se folosesc cinci-şase litri de substanţe biocide de conservare per cadavru, spun autorii proiectului de HG.

  • O brăţară cu datele de identificare ale firmei de pompe funebre care a acordat îngrijirile mortuare şi serviciile de tanatopraxie se aplică pe mâna dreaptă a decedatului pentru identificarea prestatorului de servicii funerare în cazul unor plângeri ulterioare şi pentru responsabilizarea acestuia.
  • Proiectul de HG prevede înlocuirea termenului exhumare cu cel de deshumare, pentru că se referă strict la corpurile umane, în opoziţie cu termenul exhumare care are şi o semnificaţie arheologică.
  • Prestatorii de servicii funerare vor putea presta activităţile specifice doar după obţinerea avizului consiliului local al unităţii administrative teritoriale şi a autorizaţiei sanitare de funcţionare care va fi emisă de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
  • Direcţiile de sănătate publică judeţene şi ale municipiului Bucureşti vor afişa obligatoriu pe site-urile lor lista prestatorilor de servicii funerare autorizaţi, precum şi lista documentelor necesare pentru eliberarea avizelor şi autorizaţiilor emise de acestea. Proiectul de norme nu prevede însă obligativitatea spitalelor să afişeze lista prestatorilor de servicii funerare autorizaţi, actualizată trimestrial.
  • Spaţiul destinat activităţilor de servicii funerare trebuie să aibă o suprafaţă de minimum 40 metri pătraţi, o zonă de primire a clienţilor şi spaţiu de prezentare a produselor.
  • Spaţiul pentru prestarea activităţilor de îngrijiri mortuare trebuie să aibă o suprafaţă minimă de 18 metri pătraţi şi: sursă de apă potabilă, racord la sistemul de canalizare, agregat frigorific mortuar pentru păstrarea corpului neînsufleţit la o temperatură de 0-5 grade Celsius; suprafeţe lavabile, podea cu sifon de pardoseală şi pantă de scurgere; condiţii de microclimat; grup sanitar şi vestiar pentru angajaţi.
  • Suprafeţele de lucru din spaţiul pentru îmbălsămare/tanatopraxie vor fi dezinfectate zilnic şi după fiecare manoperă realizată, cu produse biocide, avizate/autorizate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide, conform Horărârii Guvernului 617/2014 şi Regulamentului (UE) nr. 528/2012.
  • Contractele de prestări servicii şi documentele fiscale vor fi arhivate şi păstrate de prestatorii de servicii funerare timp de cinci ani pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Continuarea aici

loading...

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.